Fericire vs suferintă

Ia-ti o clipa si gandeste-te…nu cumva te iei prea in serios? Nu cumva esti obsedat de tine insuti si raportezi totul la propria persoana? Esti obsedat ca ceva se intampla si acum tu ai mai putin (crezi ca ai mai putin), sau ca ceva s-a intamplat si ai pierdut ceva (dragoste, bani, insemnatate, atentie) sau ai zis sau facut ceva care te determina sa gandesti ca niciodata nu vei obtine ce-ti doresti.

PIERDERE,  MAI PUTIN  si  NICIODATA  sunt sursele suferintei. Atunci cand iti spui: “Nu! Sufar pentru ca copiii mei nu sunt bine”, de fapt suferi  pentru ca tu ai esuat copiii in mintea ta, inca este despre tine. In momentul in care te prinzi ca toata suferinta este obsesia ta cu tine insuti, poti sa scapi de asta.

Si tot ce ai de facut este sa nu mai ai asteptari si sa incepi sa apreciezi.

Te uiti in jurul tau si apreciezi lucruri din afara ta: oamenii din jurul tau, prietenii de langa tine, orice de acest fel. Si apoi, sa incepi sa te bucuri de ceva. Daca incepi sa inveti sau sa cresti din asta, daca iubesti, daruiesti, esti recunoscator…suferinta dispare instant.

Dar, trebuie sa iti spui adevarul tie insuti. Singura suferinta este in mintea ta, intrucat creierul nu este construit in asa fel incat sa te faca pe tine fericit, ci sa te ajute sa supravietuiesti.

Fericirea este o decizie si este un set de practici de zi cu zi.

Fericirea este treaba ta!